@ Curtea de Apel Iași a suspendat judecarea dosarului „Flux” până când Înalta Curte va lămuri o chestiune de drept invocată de unul dintre avocații din dosar @ Pentru inculpați, timpul lucrează, pentru acuzațiile de abuz în serviciu, termenul de prescripție este de opt ani, în timp ce falsul intelectual are un termen mai scurt, de cinci ani și, potrivit apărării, este deja prescris @ Termenul de la Înalta Curte este 9 noiembrie 2026, iar la sfârșitul lunii decembrie se apropie momentul-limită pentru faptele cercetate în dosarul „Flux @ Se cuvine să amintim că, la Iași Curtea de Apel este condusă de Anda Ciocântă, iar numele acesteia a fost legat public, în investigații de presă, de o controversată tranzacție imobiliară încheiată între Primăria Iași și soțul său, Cătălin Crișu Ciocântă. @ În 2017, municipalitatea condusă de Mihai Chirica a cumpărat cu 830.000 de euro clădirea de pe strada Cuza Vodă nr. 41, fostul sediu al PNȚCD iar acum dosarul primarului este pus pe pauză de Curtea de Apel
Curtea de Apel Iași a apăsat, ieri, butonul de „pauză” în dosarul ‘’Flux’’, singurul dosar de corupție în care este judecat primarul Mihai Chirica. Instanța a decis suspendarea judecății până când Înalta Curte de Casație și Justiție va da o dezlegare într-o chestiune de drept care poate schimba radical soarta cauzei. Întrebarea este aparent tehnică, dar cu efecte extrem de concrete: dacă încălcarea atribuțiilor de serviciu constă exclusiv în falsificarea unui document oficial, pot fi reținute simultan abuzul în serviciu și falsul intelectual sau trebuie să rămână doar infracțiunea de fals? Sesizarea aflată pe rolul Înaltei Curți, în dosarul nr. 2445/1/2025, are termen la 9 noiembrie 2026. La un termen anterior, avocatul Cătălin Boacnă, apărătorul lui Tudor Cheșcu, administratorul Flux SRL, a solicitat schimbarea încadrării juridice, susținând că faptele nu pot fi încadrate simultan ca abuz în serviciu și fals intelectual. Abuzul în serviciu are un termen de prescripție de opt ani, în timp ce falsul intelectual are un termen mai scurt. Apărarea susține că, dacă rămâne doar acuzația de fals, aceasta este deja prescrisă. Mai mult, la sfârșitul lunii decembrie 2026 se apropie termenul la care și acuzațiile de abuz în serviciu riscă să fie lovite de prescripție. ’’ Am cerut suspendarea dosarului pentru că răspunsul Înaltei Curți poate schimba soluția în această cauză și în multe alte cauze similare. Argumentul nostru este simplu: dacă presupusul abuz constă doar în falsificarea unui document, aceeași conduită nu poate fi reținută de două ori, ca fals și ca abuz în serviciu. De aceea am cerut să rămână doar acuzația privind falsul. Am convingerea că pe parcursul procesului vom demonstra că nici această infracțiune nu a fost comisă. În mod echilibrat, Curtea de Apel Iași a recunoscut importanța acestei probleme de drept și a decis să suspende dosarul până se va da o dezlegare Înalta Curte. Practic, nu putea fi ignorată o realitate juridică ce se regăsește în multe dintre dosarele care privesc subsidiaritatea infracțiunii de abuz în serviciu față de falsul intelectual. Calea acestei discuții privind caracterul subsidiar al abuzului în serviciu a fost deschisă încă din anul 2016, cu ocazia pronunțării celebrei decizii nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curții Constituționale”, a declarat Cătălin Boacnă.
Salvați pe modelul Liei Savonea de la Înalta Curte
Situația de la Iași nu poate fi privită separat de ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în marile dosare de corupție din România. Prescripția a devenit una dintre cele mai eficiente căi prin care dosare grele au ajuns să se închidă fără ca instanțele să mai stabilească definitiv dacă acuzațiile de corupție sunt sau nu întemeiate. Un exemplu este dosarul lui Marian Vanghelie. În martie 2026, Curtea de Apel București l-a achitat pentru abuz în serviciu și spălare de bani, iar pentru acuzația de luare de mită procesul penal a încetat ca urmare a prescripției. Iar aici apare numele Liei Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, instituția care a ajuns în centrul dezbaterii naționale privind modul în care prescripția a influențat dosarele de corupție. Presa a relatat inclusiv despre criticile europene privind mecanismul prescripției și despre numărul mare de dosare închise ca urmare a acestuia.
Justiția din Iași sub Anda Ciocântă
Se cuvine să amintim că, la Iași Curtea de Apel este condusă de Anda Ciocântă, iar numele acesteia a fost legat public, în investigații de presă, de o controversată tranzacție imobiliară încheiată între Primăria Iași și soțul său, Cătălin Crișu Ciocântă. În 2017, municipalitatea condusă de Mihai Chirica a cumpărat cu 830.000 de euro clădirea de pe strada Cuza Vodă nr. 41, fostul sediu al PNȚCD, imobil care, potrivit investigațiilor publicate anterior, a rămas ulterior fără o utilitate reală pentru municipalitate. Mai mult, o sesizare a Direcției Generale Anticorupție privind această tranzacție a ajuns la fosta SIIJ, fiind ridicate suspiciuni privind scopul și oportunitatea achiziției. Așadar, avem o coincidență care merită din nou consemnată: primarul Mihai Chirica, judecat în dosare de corupție, a plătit 830.000 de euro familiei actualei șefe a Curții de Apel Iași, iar astăzi, sub conducerea aceleiași instanțe, unul dintre cele mai importante dosare în care este judecat primarul este pus pe pauză, în timp ce prescripția se apropie. Amintim că Mihai Chirica și complicii săi au fost trimiși în judecată deoarece au edificat în mod abuziv blocul construit pe strada Vasile Lupu nr.95G. În anul 2012, Primăria Iași eliberase pentru acest imobil autorizația de construire nr. 1.253/ 9.11.2012 care permitea construirea unui imobil având regim de înălțime 2S+P-1E. În schimb, firma a ridicat o clădire cu regimul de înălțime subsol, demisol, parter, mezanin, 4 etaje și mansardă. Certificatul de edificare, care potrivit DNA a fost semnat și de Mihai Chirica, atestă în fals că imobilul respecta autorizația de construire.
Constantin MAZILU



































