@ Înalta Curte a motivat decizia prin care a desființat actele de acuzare formulate de procurorul Daniel Horodniceanu împotriva primarului Mihai Chirica și a dezvoltatorilor Cristinel Bolobiță și Cristin Zămosteanu precum și a unor angajați de la M.CHIM SRL @ Acolo unde Horodniceanu a văzut un grup infracțional organizat, judecătorii Înaltei Curți au văzut niște angajați ai firmei M.CHIM (firma lui Zămostenu) care-și făceau treaba conform fișei postului @ ‘’Şi Înalta Curte constată că în cauză nu există elemente specifice care, din punct de vedere al descrierii şi al probatoriului, să evidenţieze un grup infracţional organizat, ci sunt prezentate acţiuni, fapte care caracterizează exclusiv o activitate societară’’, au arătat judecătorii Înaltei Curți @ Din completul de judecată a făcut parte și Lia Savonea, președinta Înaltei Curți
În dosarul Veranda, cel în care au fost trimiși în judecată printre alții primarul Mihai Chirica și dezvoltatorii Cristinel Bolobiță și Cristin Zămosteanu și a unor angajați de la M.CHIM SRL (firma acestuia din urmă) magistrații Înaltei Curți și-au însușit concluziile judecătoarei Nicoleta Grancea de la Curtea de Apel Iași și, mai mult decât atât au constatat că punctul de plecare al procurorului Daniel Horodniceanu s-a bazat pe o eroare gravă. Astfel, deși este vorba printre altele de fapte de corupție în urbanism și fraude cu fonduri europene (infracțiuni aflate în competența DNA), fostul procuror DIICOT Iași, Daniel Horodniceanu și-a atras competența încropind o acuzație de constituire a unui grup infracțional organizat. Ori, acolo unde Horodniceanu a văzut niște infractori bine organizați, judecătorii Înaltei Curți au văzut niște angajați ai firmei M.CHIM (firma lui Zămostenu) care-și făceau treaba conform fișei postului. ‘’Şi Înalta Curte constată că în cauză nu există elemente specifice care, din punct de vedere al descrierii şi al probatoriului, să evidenţieze un grup infracţional organizat, ci sunt prezentate acţiuni, fapte care caracterizează exclusiv o activitate societară. Aceste aspecte nu justifică refacerea actului de sesizare deoarece sunt chestiuni care se analizează pe fondul acuzaţiilor, în condiţiile în care procurorul va menţine soluţia de trimitere în judecată pentru aceste infracţiuni. Înalta Curte subliniază că grupul infracţional organizat presupune o structură ocultă, paralelă cu normele legale, destinată să faciliteze săvârşirea de infracţiuni. Actul de sesizare descrie funcţii societare, ceea ce se prezintă ca fiind “roluri de grup” sunt, în realitate, roluri în structura societară. Activitatea economică nu poate fi asimiliată ipso facto grupului infracţional, altfel orice societate cu 3-4 membri cu atribuţii împărţite ar putea fi considerată “grup infracţional”. Împrejurarea că descrierea faptelor trimite, mai degrabă, la atribuţii specifice activităţii societare decât la roluri într-un grup organizat, nu atrage nulitatea actului de sesizare ci reprezintă o problemă de analiză pe fond, în urma administrării probatoriului’’, au constatat judecătorii.
Probe obținute nelegal
Reamintim că și la Iași, judecătarea Nicoleta Grancea care a ajuns la concluzia că DIICOT Iași nu avea competență să realizeze ancheta pentru multe din infracțiunile vizate de acest dosar. DIICOT a susținut că inculpații din acest dosar au constituit un grup infracțional organizat pentru a autoriza ilegal unele imobile din municipiul Iași printre care și amenajarea unei terase deasupra Halei Centrale, ‘’terasa Veranda’’. Nicolera Grancea a mai constatat că în acest dosar Horodniceanu a obținut foarte probe prin încălcarea dispozițiilor legale prim emiterea eronată a unor ordonanțe în baza cărora s-a efectuat urmărirea penală. ‘’Constată nulitatea absolută a urmării penale privind infracțiunile mai sus menționate, începând cu ordonanțele de extindere a urmăririi penale din 17.08.2020 și din 23.11.2022, și, pe cale de consecință, a tuturor actelor de urmărire penală efectuate subsecvent acestora. În baza art. 102 alin. 2 Cod procedură penală cu referire la art. 281 alin.1 lit.b¹ Cod procedură penală exclude toate probele administrate după 17.08.2020 privind infracțiunile de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept sau reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta, ori în numele ei , precum și toate probele administrate după 23.11.2022 privind infracțiunile de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fals intelectual și uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit. Constată nelegalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul din 17.04.2024, emis în dosarul nr. 138D/P/2019 al DIICOT- Serviciul Teritorial Iași’’, a constatat la Iași, judecătorul Nicoleta Grancea.
Dosarul a fost restituit la DIICOT
Dosarul a fost restituit la DIICOT iar cei trimiși în judecată, Mihai Chirica dar și cei doi dezvoltatori precum și angajați ai lui Zămosteanu printre care Aura Pârvu, Ovidiu Crețu, Ion Nedelcu, Oana Mirela Zămosteanu, SC M Chim SRL, funcționari din primărie, Raluca Mocanu Andreea, Remus Lucian Amăriuței, Vasile Sârbu, Andras Zlăvog, Cristina Oțeleanu, Mircea Rotariu, Elena Herțanu, Daniela Vasiliu și Dumitru Bujor, Iulian Midoschi, Dana Pintilie, Georgel Grumeza și Mihaela Tulică nu vor mai fi judecați. DIICOT are posibilitatea să refacă rechizitoriul dacă a mai rămas cu ceva argumente să mai susțină acuzații. ‘’Cred că Înalta Curte de Casatie și Justiție, într-un complet din care a făcut parte chiar actuala președintă doamna judecător Lia Savonea, a validat practic două aspecte importante în acest dosar: primul – ca DIICOT Iași a instrumentat dosarul cu încălcarea mai multor dispoziții legale procesual-penale imperative, nu doar privind competenta sau mai bine zis lipsa de competență a acestei structuri de parchet pentru urmărirea faptelor de abuz în serviciu prevpzute de Legea nr. 78/2000 presupus a fi fost săvârșite de funcționari din Primăria Iași, ci și administrarea unor probe în afara oricărui cadru legal, încălcând astfel în mod grav drepturi fundamentale ale persoanelor acuzate iar al doilea aspect – că raționamentul logico-juridic al doamnei judecător Grancea Andreea Nicoleta de la Curtea de Apel Iași, în calitatea sa de judecător de camera preliminară la fond, a fost unul extrem de corect. Motivarea aceasta este o dovada clară că și la Iași există judecători excelenți, curajoși și bine pregătiți și astfel de soluții nu pot avea alt efect decât de încurajare a acestora să judece în continuare fara teama că le va fi stricată hotărârea în calea de atac, indiferent de miza sau greutatea dosarului sau de cine este procurorul care l-a instrumentat!”, a spus avocatul Iulian Gafon, apărătorul unui funcționar al municipalității trimis în judecată în acest dosar.
Constantin MAZILU
