@Elena Chiaburu, bibliotecară în cadrul Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași a negat, într-o postare pe Facebook, existența pogromului anti-evreiesc la Iași@ Postarea a fost publicată pe 28 iunie, zi în care președintele Israelului se afla la Iași pentru comemorarea a 85 de ani de la pogromul de la Iași
Femeia, care este absolventă a Facultății de Istorie din Iași, se referă la pogromul de la Iași din iunie 1941, în care au fost uciși peste 13.000 de evrei, folosind expresia „așa-numitul pogrom”. De asemenea, Elena Chiaburu se întreabă de ce Iosef Iacov, președintele Comunității Evreiești din Iași în timpul Pogromului din 1941, este menționat atât de rar în lucrările de istorie dedicate acestui eveniment. Bibliotecara pune sub semnul întrebării aspecte ale istoriografiei consacrate privind acest eveniment, deși statul român și-a asumat responsabilitatea pentru crimele comise în timpul pogromului de la Iași.
„Interesantă chestiune în istoria așa-numitului pogrom de la Iași: nu doar martorul cheie militar = medicul șef al garnizoanei Roman, locotenent-colonel Ionel Fătu a dispărut din Istorie. Lipsește chiar cel cu adevărat esențial: ț. Raportul final al Comisiei Elie Wiesel nu-l pomenește deloc! În această lucrare devenită normativă pentru studierea holocaustului și a pogromului de la Iași, dintre toți președinții comunității evreiești din Iași, apare o singură dată (!) cel care era în 1943: C. S. Cristian.
Cel care era liderul comunității ieșene în iunie-iulie 1941 este cvasi-absent din istorie, fiind menționat fugitiv, uneori nici măcar cu numele ci doar cu funcția, că a primit de la supraviețuitorii din tren listele nominale, pe care le-a ascuns, salvîndu-le și pe baza cărora a depus mărturie după război în procesul Tribunalului Poporului; că a declarat că ar fi mituit un înalt ofițer ieșean ca să nu facă atrocități, dar acesta deși a luat mita, tot le-ar fi făcut; și în fine, că în 3 septembrie 1942, în calitatea sa oficială i-a trimis o scrisoare de mulțumire mitropolitului Moldovei, Irineu Mihălcescu, pentru a-i mulțumi înaltului ierharh pentru sprijinul acordat de Biserica Ortodoxă din Iași comunității evreiești locale în timpul pogromului și nu doar.
Președintele Comunității Evreiești din Iași lipseste cu totul și din „Cartea Neagră Suferințele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste 1940 – 1944, vol. II-A: Pogromul de la Iași”, alcătuită din documentele epocii de Matatias Carp și publicată în 1948, după procesul pogromului de la Tribunalul Poporului – proces care a condamnat la ani grei de închisoare autoritățile orașului Iași și nu numai, militarii, ceferiștii etc.; lipsește și din Radu Ioanid, „Holocaustul în România”, Polirom, 2025.
Cum e posibil să lipsească din istoria pogromului și a holocaustului Președintele Comunității Evreiești din Iași? 🤔 Nici la comemorarea de ieri nu i-am auzit numele… O fi un alt Nandor Gingold? 😥 Știe cineva ceva despre biografia lui Iosef Iacob după 1948, prieteni?”, se arată în postarea publicată de bibliotecară.
