@În decursul lunii iulie, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași au fost internați trei pacienți cu posibilă infecție cu virusul West Nile@ Niciunul dintre pacienți nu au relatat că ar fi fost recent mușcați de țânțari@ În acest context, dr. Florin Roșu a tras un semnal de alarmă, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași, și a explicat cu putem preveni infecția cu virusul West Nile, dar și care sunt principalele simptome la care trebuie să fim atenți în acest caz
Primul caz a fost cel al unei paciente în vârstă de 22 de ani, fără antecedente personale patologice, din județul Vaslui, confirmată cu infecție cu virusul West Nile. Din anamneză, pacienta nu relatează mușcături de țânțari recente.
„Pacienta s-a prezentat în serviciul de Primiri Urgențe a Spitalului din Vaslui având următoarele acuze: cefalee occipitală, dizartrie, vertij, instabilitate posturală și diplopie, aceste simptome debutând în cursul zilei prezentării. A fost evaluată imagistic (computer tomografie cranio-cerebrală nativ, AngioCT cranio-cerebral, IRM cranio-cerebral) fără a se obiectiva modificări patologice. Având în vedere simptomatologia pacientei, se decide efectuarea unei puncții lombare, care obiectivează prezența a 31 еlemente сelulare nucleate/mm3, ridicându-se astfel suspiciunea de rombencefalită infecțioasă și sindrom de trunchi cerebral. Ulterior aceasta a fost direcționată către Spitalul Clinic de Boli Infecțioase ,,Sf. Parascheva” din Iași pentru investigații suplimentare și tratament de specialitate. Pe parcursul spitalizării s-au efectuat multiple teste serologice pentru identificarea mai multor etiologii virale cu rezultat negativ, ulterior obiectivându-se prezența anticorpilor anti virus West Nile de tip IgM în lichidul cefalorahidian. Având în vedere etiologia virală a infecției, pacienta a primit tratament simptomatic și depletive cerebrale, evoluția fiind una favorabilă. Acest caz ne reamintește încă o dată faptul că prezentarea la medic încă de la primele semne de boală este esențială pentru stabilirea unui diagnostic precoce și inițierea tratamentului adecvat, crescând șansele unei evoluții favorabile” , a transmis dr. Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Iași.
Virusul West Nile a fost identificat în anul 1937 in Uganda, devenind în ultimii ani o cauza importantă de îmbolnăvire în mai multe regiuni ale lumii, în Asia, America, Europa, în zonele caracterizate prin căldură și umezeală crescute, înregistrând-se cazuri și în Romania. În anul 1996 au fost înregistrate cele mai multe cazuri, aproximativ 352. Acest virus aparține genului Flavivirus din care fac parte și virusurile Dengue, Zika, febra galbenă și se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor din specia Culex pipiens. Această boală este diferită de alte boli transmise prin înțepătura de țânțar. Malaria este o boală infecțioasă provocată de parazitul Plasmodium , transmisă prin înțepătura de țânțar Anopheles. Chikungunya este o boală virală transmisă de către țânțarii din specia Aedes aegypti.
Vârstnicii, pacienții cronici și cei cu imunitate slăbită prezintă risc crescut de a dezvolta forme severe
Practic, țânțarii se infectează când înțeapă păsări purtătoare de virus. Virusul se multiplică în organismul țânțarului și prin înțepătură este transmis la oameni-care sunt gazde, fără a mai transmite boala mai departe. Omul și caii sunt gazde accidentale întrucât deși virusul se poate replica în aceste organisme, viremia produsa nu este atât de mare pentru a infecta tânțarii și a continua ciclul de transmitere. Mai mult decât atât, boala nu se transmite de la om la om, prin contact direct. Sunt persoane care în caz de infestare prezintă risc crescut de a dezvolta forme severe, respectiv persoanele cu vârste peste 60 de ani, persoanele a căror sistem imunitar este slăbit sau persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi diabetul, diverse afecțiuni renale, precum și boli cardiace. Virusul West Nile este mai răspândit mai ales în timpul anotimpului cald, în perioada iunie- octombrie atunci când țânțarii sunt activi, și se manifestă cu precădere în țara noastră în zonele de sud –vest, sud –est, precum și în Brăila, Galați, Iași și București. Perioada de incubație – deci perioada dintre momentul mușcăturii de către un țântar infestat si apariția primelor simptome, poate varia de la patru la zece zile. Au mai fost însă depistate și alte cai de transmitere, cum ar fi de la mama la făt în perioada sarcinii sau alăptării, transfuzia de sânge, sau intervenție chirurgicală ce implică transplant de organe.
Care sunt cele mai frecvente simptome ale infecției cu virusul West Nile
Dr. Florin Roșu a explicat care sunt cele mai frecvente simptome pe care le prezintă pacienții infectați cu virusul West Nile.
„Chiar în cazul infectării riscul de a dezvolta o boală gravă este foarte mic, respectiv sub 1%. Ca atare, majoritatea persoanelor infectate cu virusul West Nile ( aproximativ 80% dintre persoanele infectate), nu prezintă semne sau simptome. Cei care dezvoltă simptome sunt într-o proporție de 20%. Aceștia, după 2-14 zile de la infectare, acuză stări de oboseală, dureri musculare, febră, cefalee, stări de greața, erupții cutanate și se remit cu tratamente simptomatice. Doar în cazuri rare, aproximativ 1%, pot dezvolta complicații severe cum ar fi spasme musculare, pierderea vederii, tulburări de vorbire, sensibilitate la lumină, cefalee severă, febră mare sau paralizii. Când apar aceste simptome deja se pot face investigații pentru afecțiuni precum encefalita, meningita, sindromul Guillain- Barre. Simptomele encefalitei/meningitei pot persista săptămâni sau luni, iar anumite efecte neurologice, precum afectarea musculară, pot fi permanente. Pot apărea în cazurile severe de infectare complicații severe cum ar fi paralizia permanenta, moment în care virusul afectează motoneuronii din măduva spinării sau din cortexul motor. Paralizia poate fi flasca și localizată, afectând membrele, sau extinzându-se la alte grupe musculare. Din păcate recuperarea este doar parțială în majoritatea cazurilor. O altă complicație este deteriorarea cognitivă post encefalită, caracterizată prin pierderi de memorie, schimbări de comportament sau dificultăți de concentare. Aceste consecințe apar la pacienții care au suferit de forme severe de encefalită, reabilitarea neurocognitivă, în aceste cazuri poate ajuta, dar nu duce la recuperare totală. Decesul poate surveni în special la persoane vârstnice sau la cele care asociază complicații- precum ar fi anumite afecțiuni cronice sau la cele imunocompromise. Mai putem enumera printre complicațiile care pot apărea- tulburări respiratorii, sau de echilibru, apariția convulsiilor, afectarea permanentă a funcției nervoase”, a transmis dr. Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Iași.
Cum putem preveni infecția cu acest virus
Sunt câteva metode pentru a preveni infecția cu virusul West Nile. Personale care își doresc să reducă riscul de infectare: „Trebuie evitate mușcăturile de țânțar. Chiar dacă nu există un vaccin pentru prevenirea infectării, enumerăm câteva metode de prevenție – folosirea repelenților contra insectelor, folosirea plaselor de țânțari la ferestre, evitarea zonelor cu mulți țânțari, evitarea contactului cu țânțarii în perioadele în care aceștia sunt activi sau în zonele în care se înmulțesc, purtarea hainelor cu mâneci lungi, precum și a pantalonilor lungi. Țânțarii se înmulțesc în apa stătută așa ca este indicat să evitam zonele în care se află –bălți, piscine. Este recomandat să evităm zonele cu surse de apă care pot servi ca medii propice pentru reproducerea lor. Putem aminti aici și campaniile de dezinsecție la nivel urban, monitorizarea păsărilor pentru detectarea precoce a căilor de circulație a virusului și nu în ultimul rând testarea donatorilor de sânge”, a transmis dr. Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Iași.
