@ Vineri, 1 august 2025, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au emis sentinţa în dosarul intitulat generic „Albumul” @ Magistraţii au dispus achitarea sau încetarea procesului din cauza prescripţiei răspunderii penale pentru toţi inculpaţii @ Au trecut nouă ani de judecată, s-au cheltuit sume imense, nu s-a recuperat presupusul prejudiciu şi s-a pierdut o groază de timp pentru a se ajunge la această concluzie
Vineri, 1 august 2025, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au emis sentinţa în dosarul intitulat generic „Albumul”! Magistraţii au dispus achitarea sau încetarea procesului din cauza prescripţiei răspunderii penale pentru toţi inculpaţii, la prima instanţă! Au trecut nouă ani de judecată, s-au cheltuit sume imense, nu s-a recuperat presupusul prejudiciu şi s-a pierdut o groază de timp pentru a se ajunge la această concluzie.
„Instanta o achită pe inculpata Raţă-Hăpăleţ Mihaela-Irina, pentru abuz în serviciu. Dispune încetarea procesului penal privind pe inculpata Raţă-Hăpăleţ Mihaela-Irina, sub aspectul comiterii infracţiunii de fals intelectual, ca urmare a intervenirii prescriptiei răspunderii penale. Dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul Ilie Neculai, pentru complicitate la infracţiunea de fals intelectual. Achită pe inculpatul Chirilă Victor, pentru complicitate la abuz în serviciu, dacă functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Dispune încetarea procesului penal privind pe inculpatul Chirilă Victor, pentru complicitate la fals intelectual. Achită pe inculpata Căuş Luminiţa, pentru abuz în serviciu.
Achită pe inculpata Hordilă Doiniţa-Paula, pentru abuz în serviciu. Dispune încetarea procesului penal privind pe inculpata Hordilă Doiniţa-Paula, cu aceleaşi date de identificare, sub aspectul comiterii infracţiunii de fals intelectual, ca urmare a intervenirii prescriptiei răspunderii penale. Lasă nesoluţionată acţiunea formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Iasi împotriva inculpaţilor Raţă-Hăpăleţ Mihaela-Irina, Chirilă Victor, Căuş Luminiţa şi Hordilă Doiniţa-Paula. Respinge, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de partea civilă Consiliul Judeţean Iasi împotriva inculpatului Ilie Neculai„, au incheiat vineri, 1 august 2025, judecatorii din cadrul Tribunalului Iasi.
Batjocura este completă!
Sentinta emisa ieri nu e definitiva, aceasta putand fi contestata. Procesul în care a fost vizat Victor Chirilă a început pe 28 octombrie 2016, adică în urmă cu aproximativ 9 ani! Procurorii anticoruptie au trimis in fata instantei angajati ai CJ Iasi in dosarul intitulat generic „Albumul”. De-a lungul ultimilor 9 ani, dosarul a fost „vânturat” şi purtat prin instanţe, până s-a ajuns la prescrierea răspunderii penale pentru unele infracţiuni.
„În august 2013, la nivelul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iași, a fost redactat caietul de sarcini în scopul achiziției, prin procedura „cerere de ofertă”, de servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași, contractul fiind adjudecat de S.C. Laser Co S.R.L. și semnat la 27 septembrie 2013 (a se vedea comunicatul nr. 1212/VIII/3 din data de 03 iulie 2015). Potrivit documentației de atribuire, ofertei depuse de societate și contractului încheiat ulterior, serviciile de tipărire materiale de promovare a județului Iași ar fi trebuit să constea în realizarea (concepție și design) a unui catalog de prezentare a județului Iași în limba română și în limba engleză și tipărirea acestuia în 1000 de exemplare, servicii în valoare de 169.000 lei, tipărirea unei broșuri, bilingve,
cu proiectele Consiliului Județean Iași, în 1000 de exemplare, servicii în valoare de 16.700 lei, tipărirea unui calendar de evenimente al Județului lași, corespondent anului 2014, în 1000 de exemplare, servicii în valoare de 8400 lei, tipărirea unor mape de prezentare a județului lași, în 1000 de exemplare, servicii având o valoare de 8.400 lei, tipărirea unor hărți turistice ale județului lași, în 5000 de exemplare, servicii având o valoare de 42.000 lei, realizarea unor magneți, 300 de bucăți, având o valoare de 3300 de lei,
realizarea (concepție și execuție) unui film de prezentare al județului lași și imprimarea acestuia în 1000 de exemplare DVD, însoțite de carcasă, servicii având o valoare de 27.000 de lei, furnizarea a 2 bucăți suport broșuri, cu o valoare de aproximativ 1.700 lei, furnizarea a 200 stick-uri USB, tip business – card, personalizate, cu o valoare de 5.960 lei, furnizarea unui număr de 2.000 de pixuri metalice și de plastic, personalizate, cu valoare de 18.000 lei, realizarea unui număr de 6.000 de sacoșe de carton și de plastic, personalizate, cu o valoare de 29.000 lei, o prezentare în format PowerPoint a proiectelor județului Iași, în limba română și în limba engleză, cu o valoare de 5.622 lei„, au mentionat procurorii DNA Iasi.
Motivare: ce au spus judecătorii ieşeni
Magistraţii ieşeni au dat publicităţii şi motivarea sentinţei pe care au emis-o la prima instanţă, în cazul lui Victor Chirilă, fost vicepreşedinte al CJ Iaşi. Judecătorii au arătat că (surpriză!) a intervenit prescripţia răspunderii penale, după nici mai mult, nici mai puţin de… NOUĂ ani de judecată!!!
„Concluzionând, instanţa observă că, în cauză, în ceea ce priveşte infracţiunile de fals intelectual deduse judecăţii (în forma autoratului, respectiv a complicităţii) se impune a fi valorificată prescripția generală a răspunderii penale ca efect al adoptării Deciziilor Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022. Efectul principal al acestei instituţii este înlăturarea răspunderii penale la data împlinirii termenului de prescripţie. Consecutiv producerii efectului substanţial se produce, în subsidiar şi un efect procedural, constând în impedimentul la punerea în mişcare a acţiunii penale ori exercitarea în continuare a acţiunii penale, potrivit art. 16 alin. (1) lit. f) Cod de procedură penală. Pe cale de consecinţă, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, în acord cu aspectele de fapt şi de drept anterior expuse, instanţa arată că este împiedicată exercitarea în continuare a acţiunii penale faţă de inculpaţi, pentru faptele anterior arătate urmând a se dispune soluții de încetare a procesului penal„, au afirmat magistraţii, fără a preciza, însă, de ce s-a permis prelungirea acestui dosar atât de mult sau de ce au fost dispuse zeci de amânări în cauză. De asemenea, judecătorii din cadrul Tribunalului Iaşi au omis să precizeze cine ar trebui să răspundă pentru astfel de situaţii.
„Infracţiunile de fals sunt de pericol, nu de rezultat”
În schimb, magistratii ieseni au aratat de ce nu a fost nimeni obligat la eventuale despagubiri. „Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța reține că, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Codul de procedură penală, „acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspunedre civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care constituie obiectul acţiunii penale”. Cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, pentru care au fost trimişi în judecată unii inculpaţi, urmează se a constata că, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. (5) din Codul de procedură penală, în caz de achitare a inculpatului, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
În consecinţă, acţiunea civilă formulată de către partea civilă Consiliul Judetean Iasi, ar putea fi analizată din punct de vedere al constatării întrunirii condiţiilor de existenţă a răspunderii civile delictuale (prejudiciu, fapta ilicită, raport de cauzalitate între pagubă şi fapta ilicită, vinovăţie), doar prin raportare la acuzaţiile de „fals intelectual”.
Analizând pretenţiile civile formulate de partea civilă prin raportare la acuzaţiile de „fals intelectual”, instanţa reţine că infracţiunile de fals în general sunt infracţiuni de pericol, şi nu de rezultat. Cu alte cuvinte, în cazul acestora, infracţiunea se consumă în momentul în care apare starea de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite şi nu are legătură cu producerea vreunui prejudiciu. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relaţiile sociale ocrotite (încrederea publică în valoarea probantă a înscrisurilor oficiale) decurgând din producerea efectivă a unui înscris oficial cu aparenţa de înscris adevărat, care a fost folosit ori dat spre folosinţă„, au subliniat judecatorii.
