Un dialog despre patriotism pragmatic, meritocrație și profesionalism, despre nevoia de reformă a statului și viziunea pentru viitorul României
Reporter: Bună ziua, doamna deputat Dascălu. Vă mulțumim că ați acceptat acest interviu. Sunteți una dintre vocile distinctive din Parlamentul României și una dintre puținele voci feminine de tip academic și mai ales academic și conservator din Parlament. Cum definiți dumneavoastră rolul unui deputat în contextul actual al României?
Răspuns Cristina-Emanuela Dascălu: Rolul unui deputat nu este doar să ocupe un fotoliu în Parlament, ci să fie vocea reală a cetățenilor. În contextul actual, când România se confruntă cu provocări majore – de la exodul tinerilor la criza economică și energetică – un deputat trebuie să fie un luptător pentru interesele naționale autentice. Nu sunt în Parlament pentru a bifa prezențe, ci pentru a pune probleme incomode și a cere socoteală celor care au adus țara în această situație. Cred în patriotismul pragmatic – acțiuni concrete pentru binele României, nu doar discursuri goale.
Reporter: Ați adresat numeroase interpelări în Parlament legate de subiecte sensibile precum exportul resurselor naturale sau problemele din sistemul de sănătate. Care considerați că a fost interpelarea dumneavoastră cu cel mai mare impact și de ce?
Cristina-Emanuela Dascălu: Interpelarea privind exportul necontrolat al lemnului românesc a avut un impact deosebit, pentru că a expus mecanismele prin care resursele naturale ale României sunt exploatate în detrimentul interesului național. Am prezentat date concrete despre cum pădurile noastre dispar sub ochii autorităților complice. Am cerut și continui să cer transparență totală: cine sunt beneficiarii reali ai acestor afaceri, ce sume intră efectiv în bugetul de stat și ce pierde România prin acest jaf organizat. Este revoltător că în timp ce românii se luptă cu scumpirile la energie, resursele țării iau drumul străinătății.
Reporter: Formarea dumneavoastră academică este impresionantă. Cum influențează background-ul dumneavoastră academic modul în care abordați politica?
Răspuns Cristina-Emanuela Dascălu: Pregătirea mea academică mi-a oferit instrumentele necesare pentru a analiza problemele în profunzime, dincolo de superficialitatea discursului politic uzual. Când discutăm despre economie, despre sisteme sociale sau despre educație, nu mă bazez pe impresii, ci pe date concrete și pe modele teoretice verificate. În politica românească există o tendință de a ignora expertiza și de a lua decizii bazate pe interese de moment. Eu aduc în Parlament rigoarea cercetării academice – fiecare propunere legislativă pe care o susțin este fundamentată științific. Cred că România are nevoie urgentă de o clasă politică educată, capabilă să înțeleagă complexitatea provocărilor contemporane.
Reporter: Este cunoscut faptul că ați criticat dur sistemul actual de distribuire a fondurilor europene. Care ar fi, în viziunea dumneavoastră, un model mai eficient și mai echitabil?
Cristina-Emanuela Dascălu: Sistemul actual este profund viciat și servește unui cerc restrâns de beneficiari. Fondurile europene ar trebui să fie un motor de dezvoltare, nu un instrument de îmbogățire pentru câțiva. Propun un model bazat pe trei principii: transparență totală, descentralizare reală și prioritizare strategică. Transparența înseamnă că fiecare euro cheltuit trebuie să poată fi urmărit de orice cetățean. Descentralizarea presupune că autoritățile locale, cele care cunosc cel mai bine nevoile comunităților, să aibă un cuvânt mult mai greu de spus în alocarea fondurilor. Iar prioritizarea strategică înseamnă să investim în domeniile care pot crea valoare pe termen lung – educație, infrastructură, cercetare și inovare, nu în proiecte care generează poze frumoase pentru politicieni. Am propus în Parlament un sistem de monitorizare civică a fondurilor europene, unde cetățenii să poată verifica stadiul fiecărui proiect. Predictibil, propunerea a fost respinsă de partidele care beneficiază de actualul sistem opac.
În intervențiile dumneavoastră parlamentare ați abordat frecvent tema suveranității economice. Cum vedeți echilibrul între integrarea europeană și protejarea intereselor naționale?
Cristina-Emanuela Dascălu: Nu există o contradicție reală între integrarea europeană autentică și suveranitatea economică. Problema apare când acceptăm un statut de inferioritate, când permitem ca România să fie tratată ca o piață de desfacere sau ca un furnizor de materii prime și forță de muncă ieftină. Statele puternice din UE își protejează fără ezitare industriile strategice și resursele. Franța, Germania nu permit irosirea potențialului lor economic. De ce ar trebui România să accepte un tratament diferit? Integrarea europeană trebuie să însemne parteneriat real, nu subordonare. Concret, propun o strategie economică națională care să identifice sectoarele în care România poate excela și să le susțină activ. Avem un potențial uriaș în agricultură, IT, energie regenerabilă – dar acest potențial trebuie valorificat în beneficiul românilor. Când critic anumite politici europene, o fac nu din poziții antieuropene, ci pentru că doresc o Europă a națiunilor suverane și prospere, nu o structură birocratică care ignoră specificul și nevoile fiecărei țări.
Sunteți cunoscută pentru pozițiile ferme în privința educației. Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai urgente trei reforme necesare în sistemul educațional românesc?
Răspuns Cristina-Emanuela Dascălu: Prima reformă esențială este reconstrucția demnității profesiei didactice. Un profesor respectat și motivat este cheia unui sistem educațional funcțional. Aceasta înseamnă nu doar salarii decente, ci și autonomie profesională reală și un statut social recunoscut. A doua reformă urgentă este adaptarea curriculei la realitățile secolului XXI, păstrând însă valorile fundamentale ale educației clasice. Elevii trebuie să dobândească atât competențe digitale și gândire critică, cât și o solidă cultură generală și identitate națională. Nu putem construi viitorul ignorând trecutul și valorile care ne definesc ca națiune. A treia reformă este descentralizarea reală a sistemului și reducerea drastică a birocrației. Profesorii petrec prea mult timp completând hârtii și prea puțin timp educând. Școlile trebuie să aibă libertatea de a-și adapta programele la specificul local și la nevoile elevilor lor. Am elaborat un proiect legislativ care propune evaluarea profesorilor nu după criterii birocratice, ci după rezultatele reale obținute cu elevii, ținând cont de contextul socio-economic specific. În contextul crizei demografice cu care se confruntă România, ce măsuri concrete propuneți pentru a încuraja tinerii să rămână în țară și să întemeieze familii?
Cristina-Emanuela Dascălu: Criza demografică este probabil cea mai gravă amenințare la adresa viitorului României, dar este tratată cu o indiferență criminală de guvernanți. Soluțiile trebuie să fie complexe și susținute pe termen lung. În primul rând, avem nevoie de unprogram național de locuințe accesibile pentru tineri. Am propus un model de parteneriat public-privat prin care statul să ofere terenuri și facilități fiscale dezvoltatorilor care construiesc locuințe la prețuri reglementate pentru tinerii sub 35 de ani. În al doilea rând, trebuie să creăm un mediu economic care să ofere locuri de muncă bine plătite în toate regiunile țării, nu doar în câteva centre urbane. Aceasta înseamnă investiții strategice în infrastructură și stimulente fiscale pentru companiile care creează locuri de muncă în zone defavorizate. În al treilea rând, propun un sistem de beneficii fiscale progresive pentru familiile cu copii – cu cât o familie are mai mulți copii, cu atât plătește impozite mai mici. Nu este normal ca un cuplu cu trei copii să fie tratat fiscal identic cu o persoană singură. Nu în ultimul rând, cred în puterea exemplului personal. Clasa politică trebuie să demonstreze că România poate fi un loc în care merită să trăiești și să-ți crești copiii.
Ați fost criticată pentru unele poziții considerate conservatoare în privința valorilor familiale. Cum răspundeți acestor critici?
Răspuns Cristina-Emanuela Dascălu: Nu mă tem să apăr valorile în care cred, chiar dacă acest lucru atrage critici. Familia tradițională nu este un concept învechit, ci fundația unei societăți sănătoase. Când apăr aceste valori, o fac din convingere, nu din calculul politic. Criticii mei confundă adesea conservatorismul cu intoleranța, ceea ce este profund greșit. A crede în importanța familiei, a tradițiilor și a valorilor care ne-au definit ca popor de-a lungul istoriei nu înseamnă a respinge progresul sau a discrimina. Înseamnă a recunoaște că anumite principii fundamentale transcend modele trecătoare. În Parlament, am susținut constant politici care să sprijine familiile, indiferent de convingerile politice ale membrilor lor. Cred că avem datoria să protejăm copiii de orice formă de exploatare sau ideologizare și să le oferim șansa de a crește într-un mediu echilibrat. Dacă aceasta este o poziție „conservatoare”, atunci o asum cu mândrie.
Cum evaluați, retrospectiv, gestionarea crizei sanitare în România din timpul Pandemiei?
Cristina-Emanuela Dascălu: Gestionarea pandemiei în România a fost un eșec pe multiple planuri. Nu am contestat niciodată existența virusului sau necesitatea unor măsuri de protecție a sănătății publice. Ce am contestat a fost abordarea autoritară, incoerentă și adesea absurdă a autorităților.Eu mi-am piredut Mama în timpul pandemiei! S-au luat decizii drastice fără fundament științific solid, s-au cheltuit resurse uriașe pe măsuri ineficiente, în timp ce sistemul medical rămânea nepregătit pentru provocările reale. Drepturile și libertățile fundamentale au fost suspendate cu o ușurință îngrijorătoare. Retrospectiv, cred că România ar fi avut nevoie de o abordare echilibrată, bazată pe informare corectă și responsabilizarea cetățenilor, nu pe frică și constrângere. Ar fi trebuit să protejăm categoriile vulnerabile fără a paraliza întreaga societate și economie. Am cerut în repetate rânduri transparență totală privind achizițiile din perioada pandemiei și continui să cred că cei responsabili de abuzuri și risipă trebuie să răspundă în fața legii.
Care considerați că este cea mai mare provocare pentru România în următorul deceniu și cum ar trebui abordată?
Cristina-Emanuela Dascălu: Cea mai mare provocare pentru România în următorul deceniu este reconstrucția încrederii – încrederea românilor în țara lor, în instituțiile statului și în viitorul lor aici. Decenii de dezamăgiri, promisiuni nerespectate și trădări ale interesului național au creat un sentiment profund de neîncredere. Mulți români nu mai cred că țara lor le poate oferi un viitor demn, de unde și exodul masiv al tinerilor. Pentru a reconstrui această încredere, avem nevoie de o reformă profundă a statului. Nu ajustări cosmetice, ci o transformare reală. Aceasta înseamnă un sistem de justiție cu adevărat independent, o administrație eficientă și transparentă, un sistem educațional performant și o economie care să valorifice potențialul uriaș al României. Ca deputat, susțin proiectul „România transparentă” – o platformă prin care cetățenii pot urmări în timp real cum sunt cheltuiți banii publici, de la nivel local până la nivel național. Cred că transparența este primul pas spre recâștigarea încrederii. Dar dincolo de măsuri concrete, avem nevoie de lideri care să inspire, care să arate prin exemplul personal că se poate și altfel. România merită mai mult decât politicieni care se gândesc doar la următoarele alegeri. Merită oameni dedicate care se gândesc la următoarele generații.
În încheiere, ce mesaj aveți pentru românii care poate au pierdut speranța că lucrurile se pot schimba în bine în țara noastră?
Cristina-Emanuela Dascălu: Le spun românilor dezamăgiți că îi înțeleg perfect. Și eu am simțit frustrarea și dezamăgirea văzând cum țara noastră, cu potențialul său extraordinar, este condusă mediocru și fără viziune. Dar renunțarea nu este o opțiune. Istoria ne-a demonstrat că românii au reușit să depășească provocări mult mai mari atunci când au acționat împreună, ghidați de valori autentice. Avem resurse, avem talent, avem determinare – tot ce ne lipsește este conducerea corectă și unitatea în jurul unui proiect național coerent. Dar acum, pentru prima oară de la Revoluție încoace, avem și omul George Simion-Președinte! Mulțumesc Disporei pentru voturile din Turul I: Haideți să facem istorie în Turul II. Le cer românilor să nu-și abandoneze țara, nici fizic plecând în străinătate, nici mental renunțând să mai creadă în posibilitatea schimbării. Fiecare gest contează, fiecare vot contează, fiecare voce ridicată împotriva nedreptăților contează. Eu am ales să lupt din Parlamentul României, dar lupta pentru o Românie mai bună se dă în fiecare zi, în fiecare comunitate. Cred cu tărie că generația noastră are datoria istorică de a reda României demnitatea și prosperitatea pe care o merită. România nu este condamnată la mediocritate și corupție. Împreună putem construi țara pe care o merităm – o țară în care tinerii să-și dorească să rămână, o țară respectată în lume, o țară de care să fim mândri. Nu mâine, nu cândva în viitor, ci începând de astăzi, prin acțiunile noastre concrete.
Material Publicitar Politic
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, info@partidulaur.ro, Com. Tunari, Sat Tunari, Str. Geneva, Nr. 20, Parter, Ap. 1, Jud. Ilfov
CMF: 31250007, CPP A1B1C1D1E1