@ Magistrații Curții de Apel Iași au motivat sentința prin care au dispus confiscarea sumei de 500.000 euro de la Daniela Druguș, fostul director economic al UMF Iași, în prezent director al Spitalului Arcadia @ Judecătorii au constatat că Druguș a depus de 10 ori bani pe care nu i-a putut justifica în contul său personal de la BRD @ Valoarea sumelor depuse în conturi se ridică la220.365,84 euro @ De asemenea, la data de 07.02.2011, DNA Iași a efectuat percheziții la domiciliul lui Druguș și au găsit în dulapul acesteia suma de 81.000 lei bani pe care nu i-a putut justifica @ Și, nu în ultimul rând Druguș nu a putut justifica de unde a avut 322.603 euro pentru a-și construi două case pe strada Podișului, în municipiul Iași
După cum am arătat și mai sus, completul special pentru controlul averilor a motivat sentința din data de 1 august 2024 prin care a dispus confiscarea sumei de 562.035,66 euro de la Daniela Druguș deoarece fosta directoare de la UMF Iași nu a putut justifica proveniența banilor. Analiza averii dobândite de Daniela Druguș în perioada în care conducea UMF Iași s-a realizat pe 3 paliere: depunerile de bani din conturile bancare-232.617,44 euro, 322.603 euro bani folosiți pentru a-și construi două case pe strada Podișului și suma de 81.000 lei bani găsită de DNA Iași, la percheziții în dosarul de corupție în care aceasta a fost trimisă în judecată și achitată. În timpul cercetării, Druguș a invocat tot felul de motive pentru a justifica proveniența banilor, adică pentru a arăta proveniența banilor, ba că a împrumutat de la prieteni, ba că a vândut un apartament, ba că și-a făcut casele cu bani la negru și cu fonduri de la neamuri etc. Toate aceste apărări ale lui Druguș au fost demontate. În primul rând s-a constatat că aceasta a depus, în perioada 2008-2009 de 10 ori, sume de bani în contul său personal de la BRD. Valoarea sumelor depuse de Druguș ridică la 220.365,84 euro, după cum urmează: 100.000 lei la 29.04.2008, echivalent a 27.374 euro; 170.000 lei la 02.05.2008, echivalent a 46.617,48 euro; 350.000 lei la 05.05.2008, echivalent a 96.357,67 euro; 4.000 euro la 06.01.2009, echivalent a 16.251,6 lei; 20.000 lei la 07.01.2009, echivalent a 4911,59 euro; 20.000 lei la 09.01.2009, echivalent a 4747,54 euro; 43.000 lei la 08.01.2010, echivalent a 10.316,94 euro; 43.000 lei la 11.01.2010, echivalent a 10.390,74 euro; 44.000 lei la 12.01.2010, echivalent a 10.649,88 euro; 5.000 euro la 19.01.2010, echivalent a 20.548,5 lei. În primul rând, judecătorii au constatat că în perioada în care a făcut aceste depuneri, Druguș își ridica și cele două vile de pe strada Podișului. Astfel, i-au calculat veniturile și au constatat că nu putea să-și ridice casele și să facă în același timp și economii. ‘’ Referitor la prima categorie, a sumelor de bani depuse în numerar în conturile bancare deschise la BRD, Curtea a identificat un număr de 10 operațiuni în intervalul de timp analizat. Valoarea individuală a depunerilor, dar și valoarea cumulată în raport de luna calendaristică în care depunerile de numerar au fost realizate, relevă o diferență semnificativă mai mare decât valoarea prag reglementată de art.18 din Legea 176/2010. Depunerile de numerar efectuate în intervalul 29.04-05.05.2008, identificate și individualizate de către agenția pârâtă în raportul de evaluare, nu au fost justificate ca sursă a venitului de către persoana cercetată. Curtea a explicitat pe larg, detaliat, faptul că la data efectuării depunerilor de numerar în valoare de 620.000 de lei persoana cercetată efectuase cheltuieli substanțiale în scopul edificării în lipsa autorizației de construire a două case de locuit în stadiul „la roșu”, conform situației identificate pe baza rapoartelor de evaluare realizate la solicitarea BRD în anii 2007 și 2008 fără ca veniturile din salariu realizate de către Druguș Daniela să-i permită concomitent realizarea de economii pentru efectuarea depunerilor de numerar construcția a două case’’, se arată în sentință.
Nu și-a putut justifica casele
După cum am mai spus, a doua categorie de venituri analizate de comisia de control a averilor se referă la banii pe care i-a folosit pentru a-și ridica cele două case de pe strada Podișului, în municipiul Iași, respectiv 758.037,46 lei, echivalent a 189.524,97 euro, fără TVA, imobil edificat în perioada iulie 2007-septembrie 2009 și 520.325,29 lei, echivalent a 133.079,30 euro, fără TVA, imobil edificat în perioada iulie- octombrie 2009. ‘’Persoana cercetată a edificat pe terenul dobândit licit în proprietate, str. Podișului nr.5, două case de locuit, lucrările derulându-se în perioada iulie 2007-octombrie 2009, perioadă inclusă în procedura de control a averii. Dobândirea acestor bunuri imobile prin construire nu a fost justificată de către persoana cercetată, costurile/cheltuielile de edificare neputând fi susținute prin veniturile licite realizate. Druguș a încercat să justifice printre altele cu ajutorul unor contracte de antrepriză dar s-a dovedit că înscrisurile nu aveau legătură cu cele două șantiere, cu un credit la BRD, bani pe care i-a folosit de fapt în alte scopuri etc. ‘’Astfel, Curtea are în vedere că cele două înscrisuri prin conținutul lor concret nu au aptitudinea de a proba faptele invocate, respectiv edificarea caselor din stadiul la roșu la stadiul de case finisate, obiectul contractului nefiind clar definit de părți, iar bunurile și facturi fiscale inventariate în înscrisul centralizator nu au legătură cu activitatea tehnică, logică și firească de edificare a celor două case de locuit. De altfel, lipsa totală a facturilor inventariate în înscris și lipsa de concordanță dintre bunurile inventariate și cele identificate de instanță la cercetarea la fața locului, contradicția dintre cantitățile pretins achiziționate și cele necesare, stabilite pe bază de măsurători de către experți sau care rezultă obiectiv din proiectul tehnic al construcțiilor, conduc la concluzia că înscrisul intitulat proces verbal de recepție și anexa sa „Situația centralizată a operațiunilor derulate pentru realizarea contractului de execuție, achiziție dotări și utilaje, montare și punere în funcțiune ” au fost constituite de părți pro causa (persoana cercetată și reprezentantul societății comerciale ), astfel încât înșiruirea de bunuri și facturi să coincidă ca valoare cu suma ce a fost virată de către persoana cercetată în contul societății comerciale. Curtea a explicitat faptul că persoana cercetată prin încheierea a trei contracte unul cu obiect neclar încheiat cu o societatea comercială la 19.06.2008 și cele de închiriere a unui imobil, a asigurat crearea unor circuite financiare care să-i permită rularea sumelor de bani încasate din creditarea obținută de la BRD Iași, dar și a unei aparențe legate de existența unor resurse financiare, când în realitate persoana cercetată utiliza venituri din sursă sau surse nejustificate la edificarea celor două case de locuit’’, au mai arătat judecătorii.
DNA nu a întrebat-o de unde are banii
Ultima categorie de venituri se referă la suma de 81.000 de lei găsită într-un dulap la domiciliul lui Druguș de procurorii DNA Iași în timpul percheziției din data de 07.02.2011, efectuate în dosarul de corupție privind modul de implementare a platormei de E-learning de la UMF Iași. Druguș și alții au fost trimiși în judecată în acest dosar dar în final au fost achitați. Druguș a fost trimisă în judecată printre altele pentru luare de mită și abuz în serviciu. Pe fond aceasta a fost condamnată la 3 ani de închisoare dar în apel a fost achitată. Deși era cercetată într-un dosar de corupție, procurorii nu au întrebat-o pe Druguș de unde are avea acei bani. Druguș a încercat să motiveze proveniența banilor cu ajutorul unor contracte de împrumut antedatate, încheiate cu o persoană fizică și o societate comercială. ‘’Prin natura lor juridică cele trei contracte de împrumut analizate sunt înscrisuri sub semnătură care în raport de aspectele ce au dorit să fie dovedite de către persoana cercetată nu prezintă nicio forță probantă. Un înscris sub semnătură privată are forță probantă, aceasta nu este absolută, față de terți putând fi opuse doar acele înscrisuri sub semnătură privată care au dată certă – cerință pe care doar contractul din 15.06.2012 o îndeplinește – forța probantă putând fi înlăturată prin dovezi suplimentare pentru a contrazice informațiile din înscris, adică proba contrară, limita firească a puterii probatorii a înscrisului sub semnătură privată constituind-o dovada contrară. În cauză, forța probantă a celor trei înscrisuri sub semnătură privată, dintre care două fără dată certă, a fost combătută, prin probatoriul administrat și anterior analizat (declarațiile de avere, explicațiile persoanei cercetate și răspunsul acesteia la interogatoriu, operațiunile identificate prin analiza situației conturilor bancare și declarațiile de martor) făcându-se dovada contrară, fapt ce demonstrează deținerea de către persoana cercetată a sumei de 81.000 de lei dintr-o sursă de venit nejustificată’’, au mai arătat judecătorii. Druguș poate ataca decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție dar este greu de crezut că va avea sorți de izbândă având în vedere că argumentele magistraților Curții de Apel Iași se întind pe 150 de pagini și conțin calcule minuțioase pentru fiecare ban obținut și cheltuit de Druguș.
Constantin MAZILU
