@ Șpăgi pentru autorizații de construcţie: funcționara a scăpat de pușcărie @ Astfel, ieri, judecătorii din cadrul Tribunalului Iași au dispus condamnarea Sînzianei Gina Agapi la trei ani de închisoare, dar cu suspendare, pentru luare de mită, în formă continuată (13 acte materiale), abuz in serviciu, în formă continuată, şi fals intelectual, în formă continuată
Șpăgi pentru autorizații de construcţie! Funcționara a scăpat de pușcărie! Așadar, judecătorii din cadrul Tribunalului Iași au dispus vineri, 1 august 2024, condamnarea Sînzianei Gina Agapi la trei ani de închisoare, dar cu suspendare, pentru luare de mită, în formă continuată (13 acte materiale), abuz in serviciu, în formă continuată, şi fals intelectual, în formă continuată.
„Instanţa admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat pe 14.02.2025 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iasi cu inculpata Sînziana Gina Agapi, cercetată sub aspectul comiterii infracţiunilor de luare de mită, în formă continuată, abuz in serviciu, în formă continuată, şi fals intelectual, în formă continuată. Dispune confiscarea specială de la inculpata Agapi Sînziana Gina a sumei totale de 40.300 de lei şi a echivalentului în lei a sumei de 300 de euro, primite cu titlu de mită de către inculpată în intervalul 2017 – 2021. Lasă nesoluţionată acţiunea formulată de către partea civilă Primaria oraşului Podu Iloaiei„, au afirmat ieri magistraţii ieşeni.
Șpăgi pentru autorizații de construcţie!
Demn de remarcat este faptul ca sentinta emisa vineri, 1 august 2025, nu e una definitiva, aceasta putand fi contestata. Procesul Ginei Sînziana Agapi a început pe 17 februarie 2025. Atunci, procurorii ieseni au trimis la instanta acordul de recunoastere a vinovatiei încheiat de anchetatori cu Sînziana Gina Agapi (42 de ani).
„Inculpata, în calitate de funcţionar public angajat în cadrul Primăriei Oraşului Podu Iloaiei, în calitate de Consilier Superior la Urbanism, biroul „Registrul Agricol, Urbanism şi Cadastru”, la diferite intervale de timp, a pretins la sfârşitul lunii martie 2021, iar la începutul lunii aprilie 2021 a primit suma de 2500 de lei în bancnote de 100 de lei, în mod direct, pentru sine, de la o martora, pentru emiterea şi eliberarea unei autorizaţii de construcţie pentru un imobil. Pe 21.06.2019, aceasta a pretins şi a primit suma de 2.000 de lei, în mod direct, pentru sine, de la o martora, pentru emiterea unei autorizaţii de construcţie în scopul racordării la reţeaua de energie electrică pentru un imobil.
Totodata, în vara anului 2020, ea a pretins suma de 2.000 de lei şi a primit suma de 1.800 de lei, în două tranşe a câte 500 de lei, respectiv 1300 de lei, în mod direct, pentru sine, de la o martora, pentru emiterea unei autorizaţii de construcţie în scopul racordării la reţeaua de energie electrică pentru un imobil. În vara anului 2020, inculpata a pretins şi a primit suma de 2.200 de lei, în mod indirect, pentru sine, de la o martora, pentru emiterea unei autorizaţii de construcţie în scopul racordării la reţeaua de energie electrică pentru un imobil. Pe 6.03.2017, ea a pretins şi a primit suma de 1.900 de lei, în mod direct, pentru sine, de la o martora, pentru emiterea unei autorizaţii de construcţie în scopul racordării la reţeaua de energie electrică pentru un imobil„, au afirmat anchetatorii.
Ce au mai spus oamenii legii
Procurorii ieşeni au adaugat ca femeia nu s-a oprit aici si ar mai fi comis astfel de fapte. „Inculpata îşi câştigase notorietatea în comunitatea locală ca fiind persoana potrivită din cadrul compartimentului Urbanism din cadrul Primăriei pentru a se ocupa de anumite demersuri privind obţinerea unor autorizaţii de construire, în baza cărora se putea efectua şi branşarea / racordarea locuinţelor la reţelele publice de energie electică„, au mai afirmat anchetatorii.
La audieri, femeia a recunoscut comiterea faptelor. „În cazul celor care îmi dădeau mie personal banii pentru proiecte, de faţă cu ei, îl sunam pe…, îl dădeam pe speaker să audă şi ei cât spunea că o să coste proiectul, şi ulterior, le spuneam şi eu preţul. În acest context, eu le dădeam o hârtie pe care scriam preţul comunicat de şi încasat de mine, ca, în felul acesta, să existe o dovadă scrisă cu acest preţ. În acest fel, vedea şi cât a plătit beneficiarul şi că nu am încasat eu acei bani. Eu primeam de la beneficiar doar banii pentru proiect, pentru care eu am menţionat pe înscrisurile olografe existente la dosar că am primit banii de casă, au ajuns, toţi, la… sau ceilalţi proiectanţi”, a mai sustinut Sînziana Gina Agapi.
