Astazi , 23 iunie, a venit o primă reacție despre alerta de holeră din România, de la vârful instituțiiilor statului român în legătură cu acest potențial pericol epidemiologic. Poziția oficialului ,Alexandru Rafila, vine la o zi după ce Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a emis o atenționare către populație. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava a transmis o alertă către medicii de familie să fie atenți în cazul în care ar apărea vreo suspiciune de holeră, după ce un caz a fost diagnosticat la Vadu, pe Nistru, în Repulica Moldova, a declarat, miercuri, pentru Mediafax, Gabriela Băncilă, purtătorul de cuvânt al DSP Suceava. Alexandru Rafila, a fost întrebat dacă se introduc restricții la granița cu Republica Moldova, după ce vibrionul de holeră a fost depistat în probe de apă pe plaja Vadul lui Vodă, de pe malul Nistrului. „Nu sunt cazuri de holeră. Doar bacterii identificate în ape reziduale. Nu e cazul de restricții”, a declarat ministrul Sănătății,Alexandru Rafila potrivit DcMedical . Pe lângă vecinătatea cu Republica Moldova, Suceava este expusă și prin faptul că a primit foarte mulți refugiați din Ucraina și are numeroase tabere de migranți pe teritoriul județului. Holera este o boală extrem de virulentă care poate provoca diaree acută apoasă. Durează între 12 ore și 5 zile pentru ca o persoană să prezinte simptome după ingerarea alimentelor sau a apei contaminate. Holera este o infecție diareică acută cauzată de ingestia de alimente sau apă contaminate cu bacteria Vibrio cholerae. Holera rămâne o amenințare globală la adresa sănătății publice și un indicator al inechității și lipsei de dezvoltare socială, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Autoritățile din Mariupol, Ucraina, au impus carantina din cauza epidemiei de holeră. Numărul mare de cadavre și gunoiul din Mariupol au dus la declanșarea unei epidemii de holeră. Holera face parte din ”bolile sărăciei”, fiind răspândită de obicei prin apa contaminată și se manifestă prin diaree severă și deshidratare. În prezent,“holera ramane o amenintare globala la adresa sanatatii publice si un indicator al inechitatii si lipsei de dezvolltare sociala”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
.
