@ În peisajul politic actual, deputata AUR Cristina-Emanuela Dascălu se remarcă prin pasiunea și dedicarea sa extraordinară față de promovarea valorilor culturale comune și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova
Fost Vicerector pentru relații internaționale la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM) din Chișinău, doamna Dascălu reprezintă o voce puternică pentru unionism și cooperare transfrontalieră. „Relația dintre România și Republica Moldova nu este doar una de politică externă, ci una de identitate și apartenență comună la același spațiu cultural și istoric”, afirmă deputata Dascălu. „Frontierele geografice pot separa teritorii, dar nu pot diviza o cultură și o istorie care ne definesc pe toți ca români.” Inițiativele sale recente includ organizarea unor schimburi culturale ample între instituțiile de învățământ din ambele țări și sponsorizarea unor programe de burse pentru studenții din Republica Moldova care doresc să studieze în România. „Investiția în educație este cel mai important proiect pentru viitorul nostru comun”, susține ea. Doamna Dascălu a jucat un rol esențial în promovarea tradițiilor populare moldovenești în România, organizând festivaluri care celebrează muzica, dansurile și gastronomia specifică. „Fiecare cântec popular, fiecare dans tradițional și fiecare rețetă transmisă din generație în generație reprezintă punți de legătură între noi”, explică deputata.
Experiența sa la ULIM Chișinău i-a oferit o înțelegere profundă a provocărilor și oportunităților din Republica Moldova. „Chișinăul este un oraș plin de energie și potențial, iar oamenii săi – de o ospitalitate și căldură deosebite. Este datoria noastră să sprijinim aspirațiile europene ale Republicii Moldova și să consolidăm cooperarea în toate domeniile”, subliniază ea. Aflată la Chișinău, D-na Deputat AUR Cristina-Emanuela Dascălu a acordat un interviu video din care am transcris câteva întrebări și răspunsuri :
Reporter:
Doamna Deputat, care considerați că va fi cea mai importantă inițiativă a dumneavoastră pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova în viitorul apropiat ?
Cristina-Emanuela Dascălu: în viitorul apropiat, programul „Rădăcini Comune” va fi fără îndoială cel mai amplu proiect pe care îl voi dezvolta. Acesta va reuni tineri din ambele țări pentru a explora împreună istoria, cultura și tradițiile noastre comune. Am planificat deja vizite la principalele situri istorice din România și Republica Moldova, și sunt convinsă de entuziasmul tinerilor participanți. După cum spunea marele nostru poet Grigore Vieru: „Suntem același popor și același sânge ne unește”. Cred cu tărie că astfel de inițiative sunt pași mici dar siguri spre recunoașterea și asumarea destinului nostru comun, într-o unire firească a ceea ce istoria a despărțit temporar.
Reporter: Cum vedeți viitorul agriculturii din Republica Moldova, un sector atât de important pentru economia țării?
Cristina-Emanuela Dascălu: Moldova are un potențial agricol extraordinar, cu solul său fertil și tradiția sa viticolă remarcabilă. Am lucrat la stabilirea unor parteneriate între producătorii agricoli de pe ambele maluri ale Prutului, facilitând schimbul de tehnologie și know-how. Vinurile moldovenești, de exemplu, sunt adevărate comori care merită să fie cunoscute în întreaga lume. Pe viitor, intenționez să promovez în Parlamentul României inițiative legislative care să faciliteze exportul produselor agricole moldovenești pe piața românească și europeană. Când prosperăm economic împreună, drumul spre o integrare mai profundă devine mai natural și mai accesibil pentru toți.
Reporter: Care sunt locurile din Republica Moldova care v-au marcat cel mai mult?
Cristina-Emanuela Dascălu: Este o întrebare dificilă, pentru că fiecare colț al Moldovei are farmecul său aparte. Mânăstirile rupestre de la Orheiul Vechi m-au impresionat profund prin spiritualitatea și istoria lor bogată. Castelul Mimi din Bulboaca este un exemplu extraordinar de patrimoniu cultural reabilitat. Iar Soroca, cu cetatea sa medievală, îmi amintește mereu de rezistența și demnitatea acestui popor în fața tuturor provocărilor istoriei. Cum spunea Alexei Mateevici: „Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată / Un șirag de piatră rară / Pe moșie revărsată.” Aceste locuri nu sunt doar atracții turistice, ci mărturii vii ale unei istorii comune care ne leagă dincolo de granițele politice actuale.
Reporter: Ce vă motivează în eforturile dumneavoastră constante pentru apropierea celor două țări?
Cristina-Emanuela Dascălu:
Credința mea profundă este că suntem mai puternici împreună. Fiecare vizită la Chișinău mă reîntoarce la esența identității noastre comune. Văd în ochii studenților mei de la ULIM aceeași dorință de cunoaștere, aceleași aspirații și visuri pe care le au și tinerii din România. A lucra pentru consolidarea acestei relații speciale nu este doar o datorie politică pentru mine, ci o misiune personală. După cum spunea istoricul Nicolae Iorga: „Un popor care nu își cunoaște istoria este ca un copil care nu își cunoaște părinții.” Sunt convinsă că destinul nostru istoric este să fim din nou împreună, respectând totodată specificul cultural unic dezvoltat de frații noștri de peste Prut în circumstanțe istorice diferite.
Reporter: Vorbiți-ne despre inițiativele dumneavoastră privind schimburile academice între universitățile din România și Republica Moldova.
Cristina-Emanuela Dascălu: Cu mare bucurie! Am dezvoltat parteneriate solide între Universitatea Apollonia din Iași și Universitatea Internațională Danubius din Galați, unde predau cursuri universitare, și toate universitățile din Republica Moldova, inclusiv Academia de Științe a Moldovei. Aceste schimburi academice permit profesorilor și studenților să circule liber între instituții, îmbogățind astfel experiența educațională de ambele părți ale Prutului. Recent, am organizat conferința „Convergențe academice româno-moldave” la Chișinău, unde rectori din ambele țări au semnat acorduri de colaborare pe termen lung. Cum spunea Constantin Noica: „Cultura este singurul bun al omenirii care, împărțit fiind, nu se împuținează, ci crește.” Aceste inițiative educaționale sunt fundamentale pentru a construi o generație care să înțeleagă și să prețuiască unitățile noastre culturale și spirituale profunde, pregătind astfel terenul pentru o viitoare reîntregire naturală.
Reporter: Care sunt personalitățile culturale din Republica Moldova care v-au inspirat cel mai mult în activitatea dumneavoastră?
Cristina-Emanuela Dascălu: Sunt numeroase, dar voi menționa câteva care mi-au marcat profund parcursul. Poetul Dumitru Matcovschi, cu versurile sale pline de dragoste pentru glia strămoșească; compozitorul Eugen Doga, ale cărui melodii au capacitatea de a atinge sufletul oricui le ascultă; regretatul academician Mihai Cimpoi, un adevărat enciclopedist al culturii române; și, desigur, inegalabilul Ion Druță, care a captat esența sufletului moldovenesc în operele sale. Am avut onoarea să îl întâlnesc pe maestrul Nicolae Botgros și Ansamblul „Lăutarii” la un festival pe care l-am organizat la București anul trecut. Când l-am ascultat interpretând „Balada lui Ștefan cel Mare”, am simțit cu adevărat forța unificatoare a culturii noastre comune. Nu pot să nu menționez și admirația profundă pe care o am pentru președintele AUR, George Simion, a cărui activitate unionistă neobosită și dragoste sinceră pentru Republica Moldova reprezintă un exemplu și o inspirație permanentă pentru mine și pentru mulți dintre colegii mei.
Reporter: Sunteți cunoscută și ca scriitoare. Cum v-a influențat Republica Moldova opera literară?
Cristina-Emanuela Dascălu: Chișinăul și întreaga Moldovă au devenit pentru mine o sursă inepuizabilă de inspirație literară. Volumul meu de poezii „Ecouri de peste Prut” s-a născut din plimbările solitare prin parcul Ștefan cel Mare, din conversațiile cu studenții mei de la ULIM și din atmosfera aparte a cafenelelor literare din Chișinău. Ultima mea carte, „Poduri între inimi”, este o colecție de eseuri despre destinele entuziasmante ale unor oameni simpli din satele moldovenești, care păstrează cu sfințenie tradițiile strămoșești. Îmi place să spun, parafrazându-l pe Lucian Blaga, că „veșnicia s-a născut și la sat… moldovenesc”. (Zâmbește) Literatura este și ea un instrument de reunificare culturală, căci prin cuvinte putem reconstrui punțile între suflete pe care istoria le-a separat vremelnic.
Reporter: Cum vedeți rolul festivalurilor culturale în apropierea celor două țări?
Cristina-Emanuela Dascălu: Festivalurile sunt adevărate laboratoare de fuziune culturală! Am participat recent la „Mărțișor”, un festival emblematic pentru Chișinău, unde am fost copleșită de talentul artiștilor locali. De asemenea, am adus la București Festivalul „Gustar”, dedicat bucătăriei tradiționale moldovenești, care a avut un succes răsunător. Anul acesta, vom organiza prima ediție a Festivalului Transfrontalier „Două Maluri, Un Singur Cânt”, care va reuni artiști populari din toate regiunile istorice ale Moldovei. După cum spunea poetul basarabean Andrei Ciurunga: „Nu-i o țară împărțită în două, ci o inimă care bate în două piepturi.” Fiecare astfel de eveniment contribuie la ștergerea granițelor artificiale din mințile și inimile noastre, pregătind terenul pentru reîntregirea firească a ceea ce niciodată nu ar fi trebuit să fie separat.
Reporter: Ce ne puteți spune despre vinurile moldovenești și rolul lor în diplomația culturală?
Cristina-Emanuela Dascălu: Oh, vinurile moldovenești! (Râde) Sunt ambasadori desăvârșiți ai culturii moldave! Fiecare sticlă poartă în ea povestea unui sol binecuvântat și a unor oameni pasionați. Pe viitor, voi propune în Parlamentul României inițiative pentru facilitarea importului și promovării vinurilor moldovenești pe piața românească și europeană. Am organizat degustări de vinuri de Purcari, Cricova și Mileștii Mici în Parlamentul României, și vă pot spune că acestea au avut mai mult succes diplomatic decât multe discursuri oficiale! (Zâmbește) Colecția impresionantă de la Mileștii Mici, care a intrat în Cartea Recordurilor, este o mărturie a tradiției viticole excepționale. Știți ce spunea odată Pușkin despre vinurile basarabene? „Sunt atât de bune, încât îți fac sufletul să cânte!” Și avea dreptate! Când două popoare împărtășesc aceleași tradiții viticole milenare, este un argument în plus pentru destinul lor comun.
Reporter: Care credeți că este rolul tradițiilor religioase în menținerea identității culturale comune?
Cristina-Emanuela Dascălu: Credința ortodoxă reprezintă un liant extraordinar pentru poporul nostru de pe ambele maluri ale Prutului. Am participat la hramul Mănăstirii Căpriana și am fost profund impresionată de devotamentul credincioșilor. Mănăstirile din nordul Moldovei, precum Saharna sau Țipova, păstrează aceeași atmosferă spirituală ca și cele din Bucovina românească. Am inițiat un program de restaurare a bisericilor de lemn din satele moldovenești, adevărate bijuterii ale arhitecturii sacre. După cum spunea Mitropolitul Bartolomeu Anania: „Credința este cea care ne-a ținut uniți când toate celelalte ne despărțeau.” Să știți că atunci când ascult corala „Doina” din Chișinău interpretând „Tatăl Nostru” de Ciprian Porumbescu, simt că suntem cu adevărat un singur neam în fața lui Dumnezeu. Credința noastră comună este poate cel mai puternic argument pentru unitatea noastră națională firească.
Reporter: Cum ați descrie bucătăria tradițională moldovenească și ce rol joacă aceasta în apropierea culturală?
Cristina-Emanuela Dascălu: Gastronomia este o formă de artă în Republica Moldova! (Râde) Și ce artă delicioasă! Placintele moldovenești sunt inegalabile – fie că vorbim despre cele cu brânză, cu mere sau cu varză. La ultimul festival culinar de la Chișinău, am avut onoarea să învăț de la gospodine din Orhei secretul perfect al zeamei moldovenești – o supă care, vă spun sincer, vindecă orice melancolie! (Zâmbește) Am organizat schimburi între bucătari din România și Moldova pentru a păstra și reinventa rețete tradiționale. Sărmăluțele în foi de viță de la Soroca și mămăliga cu tocană de la Cahul sunt ambasadori gastronomici mai convingători decât orice discurs politic. Cum spunea scriitorul Ion Druță: „Când împarți o pâine cu cineva, împarți mai mult decât hrană – împarți suflet.” De altfel, la masa tradițională moldovenească nu există niciodată prea mulți oaspeți, ci doar prea puține scaune! (Râde) Aceste tradiții culinare comune sunt o dovadă în plus că, în esență, formăm același popor, cu aceleași gusturi și obiceiuri, separate doar de granițe artificiale.
Reporter: În final, care este viziunea dumneavoastră pentru viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova?
Cristina-Emanuela Dascălu: Viziunea mea este una de integrare naturală și organică, pas cu pas, în toate domeniile. Văd o Republică Moldova înflorind economic și cultural, păstrându-și farmecul și autenticitatea, dar beneficiind de toate avantajele unei conexiuni strânse cu România și cu Uniunea Europeană. Cred că viitorul aparține tinerilor, de aceea investesc atât de mult în schimburile academice și culturale pentru ei. Fiecare student moldovean care studiază în România și fiecare student român care descoperă Chișinăul devine un ambasador al acestei fraternități. După cum spunea poetul basarabean Grigore Vieru: „În aceeași limbă / Toată lumea plânge, / În aceeași limbă / Râde un pământ. / Ci doar în limba ta / Durerea poți s-o mângâi, / Iar bucuria / S-o preschimbi în cânt.” Sunt convinsă că împreună putem transforma acest cânt în simfonia unui viitor comun strălucit! Suntem, în fond, un singur popor, iar recunoașterea acestui adevăr istoric este doar o chestiune de timp și de voință politică. Unirea este destinul nostru firesc și lucrăm neobosit pentru realizarea acestui ideal.
Reporter: Cum apreciați activitatea președintelui AUR, George Simion, în relația cu Republica Moldova?
Cristina-Emanuela Dascălu: Președintele nostru, George Simion, reprezintă un exemplu strălucit de devotament pentru cauza unionistă. Dragostea sa profundă pentru Republica Moldova și pentru cetățenii săi este autentică și inspiratoare pentru noi toți. Mulți știu că George a fost declarat persona non grata în Republica Moldova sub regimul anterior, tocmai pentru că activitatea sa unionistă era considerată „periculoasă” de forțele anti-românești. Acest fapt arată determinarea sa extraordinară pentru cauza în care crede. Am avut privilegiul să colaborez cu el în numeroase proiecte de apropiere culturală și educațională între cele două maluri ale Prutului și pot spune că George Simion înțelege profund că unirea reală începe prin oameni, prin cultură și educație, nu doar prin declarații politice. Așa cum spunea Mihai Eminescu: „Unirea în cuget și simțiri va preceda orice act politic”. Este exact filosofia pe care George o aplică în tot ceea ce face pentru cauza unionistă. Apreciez enorm capacitatea sa de a vedea imaginea de ansamblu și de a lucra cu răbdare și inteligență pentru idealul nostru comun de reunificare națională.
Material Publicitar Politic
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor, info@partidulaur.ro, Com. Tunari, Sat Tunari, Str. Geneva, Nr. 20, Parter, Ap. 1, Jud. Ilfov
CMF: 31250007, CPP A1B1C1D1E1
