Universitatea Bordeaux i-a acordat titlu de doctor în drept avocatului ieșean Cătălin Boacnă. Este un avocat prezent în majoritatea dosarelor grele din zona Moldovei, iar prezentarea tezei de doctorat a fost de interes pentru un public foarte numeros care a călătorit din România la Bordeaux. Teza abordează modul în care viața privată este protejată de dreptul penal în raport cu evoluția tehnologică, giganții IT și intruziunea statului. Acordarea titlului de doctor în drept vine după ce Cătălin Boacnă a obținut deja mai multe burse de excelență în cercetare juridică și după ce a publicat mai multe articole științifice. În anul 2019, Ambasada României la Paris i-a acordat un premiu prin care l-a considerat unul dintre cei mai buni cercetători români în străinătate.
Captarea continuă a datelor private a dat naștere lui homoalgoritmicus
De exemplu, Cătălin Boacnă vorbește despre modul în care s-a realizat trecerea de la subiectul de drept clasic, la homonumericus și mai nou la homoalgorithmicus. Acesta din urmă reprezintă un nou tip de personalitate umană pe care dreptul penal încă nu l-a luat în calcul pentru a-i oferi protecție sporită. Se referă la omul care își trăiește viața într-o legătură deplină cu tehnologia, în special cu algoritmii.„Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om „colectat”: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă.
Preluarea funcțiilor decizionale de către algoritm
Acesta susține că există un risc real ca algoritmii să preia funcțiile decizionale umane, inclusiv în ceea ce privește votul la alegerile electorale. „Nu este nicio problemă dacă acest nou tip de personalitate umană îl întreabă pe ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum este vremea afară, problema apare în momentul în care îl va întreba cu cine să voteze. În acel punct, riscul nu mai este unul pur individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri esențiale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
Coordonare dublă
Teza a fost coordonată de profesorul Tudorel Toader și de profesorul francez Jean Christophe Saint-Pau. Din comisia de susținere au mai făcut parte prof. Marie-Christine Sordino (Universitatea Montpellier – înființată în anul 1289), prof. Guillaume Beaussonie (Universitatea Toulouse – înființată în anul 1229), prof. Charlotte Claverie-Rousset (Universitatea Bordeaux) și prof. Ruxandra Răducanu (Universitatea din Craiova). Dezbaterile au durat peste patru ore.Au fost făcute inclusiv propuneri de modificarea a Codului penal francez iar membrii juriului au fost de acord cu ele și le-au apreciat ca fiind utile. Una dintre acestea vizează reținerea unei circumstanțe agravante pentru infracțiunile care sunt comise prin intermediul inteligenței artificiale și care conduc la majorarea prejudiciului sau la un număr mai mare de persoane vătămate.
Constantin MAZILU
