Lot de 14 escroci propus pentru ‘’carantina’’ cu ani dupa gratii. Inselau batrani prin Metoda Accidentul

1297
Monia Palaghia prim procuror Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi
Monica Palaghia

@ Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi au finalizat ieri un dosar de inselaciune cu 14 inculpati @ In total acestia au obtinut prin inselaciune de la batrani 183.200 lei și 6.370 de euro

Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Iasi au finalizat ieri unul dintre cele mai mari dosare de inselaciune instrumentat in ultimii ani. Este vorba despre un numar de 14 persoane cu varste cuprinde intre 18 si 58 de ani trimise in judecata deoarece au inselat batrani prin Metoda Accidentul. ‘’In perioada martie-august 2019, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi au fost sesizate mai multe fapte de înşelăciune prin metoda accidentul, victimele fiind în general din rândul persoanelor în vârstă.  Metoda accidentul este un procedeu de inducere în eroare, care constă în următoarea practică: autorii, în general persoane încarcerate, se recomandă drept avocaţi, poliţişti, procurori, medici sau sub orice altă calitate oficială şi solicită telefonic bani, susţinând că rude apropiate ale celor contactaţi (fiica, fiu, nepot, soţ etc) au fost implicate în accidente rutiere şi au nevoie urgentă de bani pentru a plăti spitalizarea sau pentru a scăpa de răspunderea penală’’, se arata intr-un comunicat emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi.

Cum erau inselati batranii

Batranii erau convinsi  să remită sumele de bani unor persoane care se prezintă la domiciliul lor pentru a le ridica, să le trimită prin sistemul bancar sau chiar să le lase în diferite locuri (cutii poştale, pe geam în pungi, coșuri de gunoi etc). ‘’În vederea contactării persoanelor vătămate, unii inculpaţi apelau, la rând, numerele de telefon dintr-o anumită localitate, uneori efectuând şi apeluri de testare, mai ales în reţele fixe,  pentru a vedea exact poziţionarea geografică a persoanelor apelate, in situaţia în care nu li se răspundea sau persoanele apelate nu păreau credule, inculpaţii închideau telefonul şi treceau la următorul număr. Discuţia era iniţiată de către inculpații aflați în stare de arest, care, plângând, le spuneau victimelor că au păţit „un necaz cu maşina” şi „nu mai pot”, scopul fiind acela de a crea o stare de panică interlocutorilor, astfel încât să le distragă atenţia de la tonalitatea vocii. Datorită vârstei şi a stării de panică, victimele intrau în jocul făptuitorilor şi, fără să îşi dea seama, le divulgau numele unei persoane apropiate, locul unde aceasta se află, persoane care ar putea fi în compania lor sau alte detalii, aceste informaţii fiind folosite de autori pe parcursul convorbirii pentru a face povestea plauzibilă.

Ulterior, inculpaţii se recomandau ca fiind medici sau polițiști, începând să vorbească mai tare şi mai clar, şi le prezentau motivul pentru care le-au sunat; le spuneau victimelor că ruda lor, spunând numele pe care tocmai l-au aflat, a fost lovită de o maşină, că se află la spital în stare gravă şi că are nevoie de bani pentru a acoperi cheltuielile generate de intervenţiile medicale. În situaţia în care persoanele vătămate aveau dubii că vorbesc într-adevăr cu ruda accidentată, deoarece vocea nu semăna, inculpaţii le spuneau că vocea este diferită deoarece sunt loviţi la gură în urma accidentului rutier.Pentru ca persoanele vătămate să nu aibă ocazia să contacteze alte persoane (inclusiv ruda presupus accidentată) până la venirea inculpatului care să ia banii, inculpaţii le ţineau în permanenţă de vorbă în telefon, le cereau acestora şi numerele de telefon mobil şi le sunau şi pe acele numere, le spuneau să trimită persoanele din casă la spital  şi să nu vorbească cu alte persoane despre incident.

Tot pentru a le ţine ocupate şi pentru a câştiga timpul necesar inculpatului aflat în libertate să ajungă la domiciliul victimei, victimele erau puse să după dictare o declaraţie olografă prin care îşi exprimă acordul în vederea efectuării intervenţiei chirurgicale sau prin care remit banii pe propria răspundere.  Următoarea etapă şi cea mai importantă din prisma autorilor, este aceea în care victimele sunt deposedate de sumele de bani sau alte obiecte valoroase pe care le deţin, acțiune efectuată de inculpați aflați în sare de libertate, racolați în acest scop, care se deplasau la victime și ridicau banii, care erau distribuiți între toți participanții’’, au mai aratat procurorii.

Batranii au platit escrocilor 183.200 lei și 6.370 de euro iar banii nu au fost recuperati.

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here